Romania e impinzita de vile, de case de protocol si de vinatoare. Plus una, gigantica, a Poporului. Toate, pentru confortul cuplului dictatorial.

Imaginea lui Nea Nicu a ramas in memoria autohtona aceea a unui megaloman. Colectionar inrait, Ceausescu a reusit sa-si cladeasca un “imperiu” al vilelor de protocol si al caselor de vinatoare.

Frica animalica

Istoricul Marius Oprea considera ca Ceausescu era incurajat in cupiditatea sa de catre reprezentantii fiecarui judet, care, de teama de a nu fi destituiti din functii, amenajau in nestire spatii care sa satisfaca cerintele “iubitului cirmaci”. “Vilele erau construite din obedienta structurilor teritoriale ale partidului fata de Ceausescu. Le era o teama animalica de el, ca nu cumva sa vina si sa spuna ca nu-i plac”, spune Oprea.

Suete cu Tito

Mehedintiul gazduieste doua dintre vilele de trista amintire. In momentul de fata, una dintre resedinte, care fusese initial muzeu, si-a reluat activitatea culturala. “In ’77 a fost transformat in casa prezidentiala timp de doua saptamini. Ceausescu, care a fost acolo o singura data, la o intilnire cu Tito, a fost nemultumit de galagia din centrul orasului si a cerut sa se construiasca o alta casa la periferie”, spune directoarea Maria Balaceanu despre cladirea aflata acum in patrimoniul Consiliului Local.

Dallasul Ardealului

In Alba-Iulia, fosta vila de protocol a devenit dupa revolutie sediul PD, iar in 2001 a fost retrocedata. “Dictatorul nu-i prea avea la inima pe locuitori si nici ei nu prea il agreau. Inainte de revolutie, un angajat al «UM Cugir» incercase sa scoata o arma in bucati din intreprindere pentru a-l asasina. Securitatea a dejucat acest plan”, spune Ioan Hantulescu, redactor la ziarul “Unirea”. Clujenii au fost mai entuziasti in a construi spatii agreabile pentru Ceausescu. “Avem in administrare patru case de protocol, toate pe aceeasi strada, situate una linga alta. Acum sint sediile unor partide, scoli sau cluburi universitare, dar sint revendicate”, spune Liviu Miclaus, directorul Regiei Autonome de Administrare a Protocolului Patrimoniului de Stat (RAAPPS) Cluj.

Moldova vinatoreasca

Vila “Stroiu” din Galati a fost vizitata de Ceausescu numai de patru ori: “S-a tras special linie ferata pina in comuna Balasesti, pentru a usura accesul, si s-a turnat asfalt. In acea perioada, nu statea nimeni altcineva acolo decit familia si un angajat care se ocupa cu intretinerea”, spune Popa Bogdan, directorul Directiei Silvice. 

Constructii durabile

Mai norocoase decit celelalte, o serie dintre fostele case de protocol sint exploatate de actualii guvernanti. Cele 14 vile cu nume de flori si arbori, construite pentru fostul dictator in statiunea Neptun, sint acum clasificate oficial la patru stele. O mare parte dintre ele au fost privatizate; restul apartin RAAPPS. Actualii guvernanti nu ezita sa-si faca acum concediile acolo, cu atit mai mult cu cit zona este foarte bine pazita. Zona Peles, in care aveau acces doar personalul de serviciu si cei care pazeau complexul Peles, si-a pastrat si acum acelasi profil, fiind destinata exclusiv intilnirilor de protocol. Complexul Furnica si Mara sint in continuare destinate demnitarilor, in timp ce Foisorul ofera acces doar presedintelui, prim-ministrului si presedinteluiSenatului.

O lacomie care se perpetueaza

Aviditatea “taticului” este explicata de “catavencul” Cornel Ivanciuc ca fiind din cauza frustrarii omului sarac, “in linii mari aceeasi pe care o intilnim azi la noii imbogatiti. Ceausescu incerca sa-si compenseze frustrarile. Cum Elena s-a ambitionat sa aiba sute de haine din blana de animale exotice, colectii de bijuterii, Ceausescu avea colectii de sepci, pantofi si arme de vinatoare, iar impreuna au facut colectii de case de protocol si de vinatoare”. Si istoricul Stejarel Olaru crede ca aceste comportamente ale secretarului general si ale “supusilor” sai sint specifice unui regim dictatorial, cu stereotipiile aferente. “Sluga isi ingrijeste stapinul fara a avea vreo limita, in ideea de a fi mentinut intr-o pozitie din care poate avea beneficii“, conchide istoricul.

Cronologie

* 26 ianuarie 1918: se naste la Scornicesti Nicolae Ceausescu.

* 1929: pleaca la Bucuresti si se angajeaza ca ucenic cizmar.

* 1932: devine membru al PCR.

* 1945: se casatoreste cu Elena Petrescu.

* 1974: isi asuma titlul de presedinte al Romaniei.

* 25 decembrie 1989: este executat alaturi de sotia sa.

Case care il pregateau pentru tragere

Mare colectionar de trofee vinatoresti, Ceausescu vizita cu precadere vilele unde-si putea exersa aptitudinile in domeniu. Cornel Ivanciuc demitizeaza insa talentul vinatoresc al lui Ceausescu. “In ’88, am asistat involuntar la o vinatoare, in muntii Fagaras. Erau veniti padurari din patru judete, care indreptau vinatul spre Ceausescu. Nici nu se misca, avea arma sprijinita de un parapet si se uita prin luneta la vinatul din dreptul lui”, spune Ivanciuc. Judetul Timis este recunoscut pe plan international pentru domeniile de vinatoare Cheveres si Charlotta, pentru ca aici exista mistreti si cerbi lopatari in abundenta. Purtatorul de cuvint al Directiei Silvice Timis, Valer Bercea, precizeaza ca nici una dintre aceste cabane nu au fost construita special pentru Ceausescu. Cu toate acestea, el venea aici aproape in fiecare an, moment in care vila ii era in totalitate destinata. “Cele doua cabane nu sint spectaculoase din punct de vedere arhitectural, ele sint renovate, mobilierul este schimbat, asta pentru ca cerintele sint mai ridicate. Mai ales ca aici vin multi vinatori din strainatate”, afirma Bercea.

Bihorul, o adevarata atractie turistica pentru vinatoare, nu putea fi evitat de Ceausescu, aici fiindu-i destinat Castelul Bilc. El a fost preluat in anii ’90 de catre Petrom. Castelul este acum folosit numai pentru intilniri de protocol de catre cei din cadrul Petrom. Numai gradina dimprejur, care este de fapt o padure, se afla in circuit turistic, vara putindu-se inchiria casute aici.

O alta casa de vinatoare a “tovarasului”se afla la Bilea Lac. Acum este o vila de doua stele intrata in circuit turistic. Marius Olaru, directorul societatii Bilea Turism SA, afirma ca vila a intrat dupa 1991 in patrimoniul lor. In momentul in care imobilul a fost renovat, s-a pastrat in mare parte structura mobilierului vechi, masa pe care Ceausescu juca septic si apartamentele separate ale cuplului dictatorial.

La capitolul case de vinatoare din judetul Olt, cunoscuta este cabana “Rosca”, vizitata mai nou de oficialitatile de azi ale Romaniei. Vacaroiu si Melescanu, cel putin, vin aici destul de des.

Muzeul de ceara al comunismului

Primarul actual al Scornicestiului vrea sa transforme casa in care s-a nascut Nicolae Ceausescu in muzeu.

Chit ca nimic din criteriile care definesc viata urbana nu se regaseau la locuitorii Scornicestiului, satul natal al “tovarasului Ceausescu” a fost ridicat in perioada comunista la rang de oras. Initiativa, se spune, nu a apartinut dictatorului, ci rudelor sale care locuiau aici, lobby-ul fiind desigur acceptat pina la urma de dictator. Primarul actual, Nedelea Constantin, se plinge ca asezarea nu a beneficiat niciodata de o industrie infloritoare, “a fost construita o singura fabrica de piese auto si una de confectii, asta pentru a suplimenta locurile de munca, dar agricultura era cea care aducea venituri localnicilor. Acum insa, totul este la pamint”.

Mindrie premeditata

In casa familiei Ceausescu nu mai locuieste nimeni acum, mai exista doar un vecin, nepotul sau Emil Barbulescu. Nedelea spune ca la nivel de Consiliu Local s-a luat hotarirea amenajarii casei in care a copilarit “nea Nicu” si transformarea ei in muzeu. “Inca nu avem acordul familiei, urmeaza sa discutam cu ei. Orice ar fi facut Ceausescu, el este o personalitate reprezentativa pentru Scornicesti si merita sa facem aici muzeu”. Consiliul Local va propune un parteneriat familiei, iar veniturile se vor imparti. “A mai fost un muzeu de acest gen aici, numai ca a fost distrus. Acum vrem sa luam legatura cu Directia de Cultura Olt, sa aducem exponate, lucruri care i-au apartinut lui Ceausescu si incercam sa realizam ce ne-am propus”, conchide Nedelea.

Proiect imposibil

Crearea unui muzeu dedicat celui care a instaurat cea mai dura dictatura a sfirsitului de secol 20 din Europa e inteleasa doar de localnici. Dorin Teodorescu, directorul executiv al Directiei Judetene pentru Cultura Olt, a spus insa ca “noi nu ne putem da acordul in aceasta situatie, tot ce putem face este sa verificam dosarul pentru amenajarea acestui muzeu. Sint de parere ca el totusi ar trebui facut peste 50 de ani sau mai tirziu. Primarul Scornicestiului se gindeste la niste venituri auxiliare”.