Alegerea spatiului pentru deschiderea unui restaurant sau a unei cafenele poate fi succesul unei astfel de afaceri. Din ce in ce mai multi bucuresteni prefera sa manince la restaurante sau sa se intilneasca la o cafea in oras.

La o populatie de peste doua milioane de locuitori, Bucurestiul are putin peste 1.000 de restaurante si circa 300 de cafenele, in vreme ce orase turistice, precum Parisul, cu o populatie de zece milioane, au peste 30.000 de restaurante si cafenele.

„Raportul Bucuresti/Paris este de un restaurant pentru 2.000 de locuitori, comparativ cu unul pentru 300 de locuitori. In ceea ce priveste piata cafenelelor, aceasta este inca in stadiu de crestere. Anul 2006 este unul al delimitarii teritoriale, an in care trebuie ocupate punctele-cheie. Pe termen scurt-mediu, esentiala va fi extinderea brandurilor existente si stratificarea pietei“, spune Florina Cojocari, Senior Broker in Departamentul de Retail al Eurisko. Realitatile pietei se traduc in venituri de milioane de euro pentru lanturile mici, dar apreciate, de restaurante, fast-fooduri sau cafenele si intr-o moda tot mai intilnita de a franciza acest tip de afaceri. „Cind vorbim despre branduri, acestea intra de obicei pe franciza. Foarte bine se vede in sectorul de fast-food unde avem Pizza Hut, KFC, McDonald's, Happy Food etc.“, declara Costel Alecu, director Departamentul Spatii Industriale & Comerciale, Regatta. In primul rind, cind vorbim despre locatia restaurantelor sau a cafenelelor nu trebuie sa alegem neaparat un spatiu din sfera spatiilor comerciale. De cele mai multe ori se prefera vilele si constructiile independente, deoarece confera o intimitate mult mai mare restaurantului si obtinerea aprobarilor este mai putin complicata.

„Ca si in cazul cafenelelor, esentiala este terasa. Restaurantele prefera spatiile de tip vila, cu arhitectura mai veche si suprafete intre 150-400 mp. Oferta de spatii comerciale pentru restaurante este si aici destul de redusa, intrucit apar dificultati determinate de atitudinea proprietarilor, care prefera sa inchirieze imobilul, la acelasi pret, unei firme pentru birouri, decit uneia cu activitate comerciala“, spune Florina Cojocari. Exista insa si alternative, dar specialistii le considera mai putin avantajoase. „In cazul spatiilor de bloc e nevoie de acordul tuturor proprietarilor, nu poti sa-ti amenajezi intotdeauna terasa in fata, trebuie sa tii cont de nivelul zgomotului dupa ora 22.00, sint necesare investitii speciale in bucatarie (sa nu fie miros etc.) si multe altele“, mai spune Costel Alecu, director Departamentul Spatii Industriale&Comerciale, Regatta.

Legatura om-spatiu

Pentru deschiderea unui restaurant, se prefera locatiile centrale, ultracentrale sau semicentrale, dar situate nu neaparat pe bulevardele principale. Un alt factor de care trebuie sa tinem cont cind vorbim despre restaurante este si segmentul de piata caruia i se adreseaza. Exista restaurante pentru clasa superioara si de lux, dar si restaurante dedicate clasei medii si chiar populare. In functie de categoria de care apartin se alege si locatia. Pentru lux se prefera zonele de nord si ariile rezidentiale bine cotate in Bucuresti (populatia are aici veniturile impuse de un asemenea local, dar si o cultura a restaurantelor bine dezvoltata). Pentru celelalte categorii se merge pe zone semicentrale si de cartier.

Cafenele

In ceea ce priveste cafenelele, exista trei tipuri de dezvoltari: in spatii on-street, la parterul imobilelor de birouri, in mall-uri si galerii comerciale. Pentru locatiile on-street, cel mai dificil este de gasit un spatiu cu vitrina larga si pe colt, cu parcare in fata. Zonele centrale si ultracentrale preferate de operatorii de cafenele sint Dorobanti, zona Piata Amzei-Ateneu, Piata Romana, centrul istoric, Piata Universitatii, Rosetti, Unirii. Cafenelele din cladirile de birouri imbina, de fapt, caracteristicile unui restaurant fast-food si ale unei cafenele, adresindu-se in principal celor care lucreaza in respectivul business center.

Succesul cafenelelor din centrele comerciale depinde de succesul respectivului mall. „Si aici exista doua tipuri de cafenele: cele situate la parter sau la etajul de moda si cele din food-court. In momentul de fata, in mall-uri spatiile de food sint in majoritate operate de retaileri locali, intrucit, cu exceptia citorva retele internationale dezvoltate prin franciza (exemplu: McDonald’s, KFC), care au standarde impuse si un sistem de urmarire bine pus la punct, businessul de cafenea este dificil de controlat“, adauga Florina Cojocari.

Chiriile pe care un investitor le plateste pentru un astfel de business difera in functie de locatie, de dotarile deja existente, de suprafata sau de marimea firmei care investeste. Astfel, in zona centrala si de nord chiria variaza intre 25-30 euro/mp si poate ajunge chiar la 60  euro/mp, pentru locatiile ultracentrale. Chiriile pe metru patrat ce pot fi platite de un restaurant intr-o zona semicentrala variaza intre 15-30 euro/mp/luna, pret care poate fi obtinut pe o strada adiacenta, dar cu accesibilitate facila.

Sebastian Firtat