Lapageria rosea este un arbust căţărător originar din Chile. Planta este cunoscută sub numele de Clopoţelul de Chile datorită formei florilor pe care le produce şi este foarte apreciată pentru efectul său decorativ. Planta are tulpini subţiri, foarte ramificate, care cresc până la aproximativ doi metri. Frunzele au formă ovală şi culoarea verde închis. Începând de primăvara şi până la începutul toamnei, planta face flori de dimensiuni destul de mari (8-10 centimetri), care au forma unui clopoţel alungit şi au de cele mai multe ori, culoarea roşie sau albă. Există însă numeroşi hibrizi ale căror flori sunt roz sau portocalii sau au combinaţii de culori. Florile fac mici fructe comestibile, cu gust dulceag. În Chile, este una dintre cele mai cultivate plante şi, de ceva timp, este răspândită şi în Europa, în general ca plantă de apartament.

Îngrijire

Lapageria rosea se cultivă în locuri luminoase, dar ferite de razele directe ale soarelui. În lunile calde, poate fi ţinută afară, într-un loc umbros. Nu suportă temperaturile scăzute, sub 0 grade Celsius. În zonele cu ierni blânde, poate fi ţinută afară şi pe timp de iarnă, la adăpostul unui perete. Are nevoie de udări regulate, pentru a menţine mereu solul umed, însă trebuie să aveţi grijă ca acesta să nu fie îmbibat cu apă. Se udă din abundenţă în lunile calde, iar iarna mai rar. Nu suportă seceta nici măcar pentru perioade scurte. Planta trebuie, de asemenea, ferită de curenţii de aer prea puternici şi de sursele de căldură. Pentru a obţine cât mai multe flori, din martie şi până în octombrie, o dată la 15-20 de zile, amestecaţi îngrăşământ în apa folosită la udare. În ceea ce priveşte solul, Lapageria rosea are nevoie de un teren bogat în substanţe nutritive, cu un pH uşor acid şi cu un drenaj foarte bun. Se poate folosi un amestec de humus, cu frunze şi un strat de nisip.

Înmulţire, paraziţi şi boli

Înmulţirea se realizează prin butaşi, în cursul primăverii. Aceştia se desprind de planta-mamă şi trebuie să fie mai mari de 15-20 de centimetri. Aceştia se vor planta fiecare în câte un ghiveci şi vor fi ţinuţi într-o încăpere cu temperatură constantă, până când vor prinde rădăcini. După aceea, se pot muta în ghivece mai mari, urmând să fie respectate recomandările pentru plantele adulte. Planta se mai poate înmulţi şi prin seminţe, dar nu întotdeauna florile plantelor astfel obţinute sunt identice cu cele ale plantei-mamă. Seminţele se plantează fără a fi lăsate să se usuce în cursul verii şi fără să treacă mult timp între recoltare şi plantare. Se poate întâmpla ca Lapageria rosea să fie atacată de afidieni, care afectează în special petalele florilor. De asemenea, seceta duce la ofilirea rapidă a plantei. Acelaşi efect îl poate avea şi excesul de apă, care provoacă putrezirea rădăcinilor.

Olimpia TINCĂ