Doar 145 de blocuri se pregătesc, în acest an, pentru reabilitare termică efectuată prin programul naţional de reabilitare a blocurilor de locuinţe. În ultimii trei ani, 14 blocuri au fost reabilitate, deşi statul asigură două treimi din costuri
Chiar dacă reabilitarea termică a blocului poate aduce economii consistente la factura de întreţinere, foarte puţine asociaţii de locatari apelează la programul naţional de reabilitare termică a clădirilor. În doi ani, în perioada 2005-2007, doar 14 blocuri au fost reabilitate termic cu ajutor de la stat, iar anul acesta nici unul. „De la începutul demarării programului şi până în prezent au fost incluse 693 de blocuri, din acestea pentru 684 s-au realizat expertiza tehnică şi auditul energetic“, informează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor (MDLPL). Dintre blocurile pentru care s-au realizat expertiza tehnică şi auditul energetic, pentru 435 de blocuri s-a realizat şi studiul, iar pentru 372 s-a elaborat proiectul tehnic.
Pentru acestea urmează execuţia.

Potrivit MDLPL, reabilitarea termică a unei clădiri scade costurile de întreţinere pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum cu aproximativ 40-60% din valorile de dinainte de reabilitare. Coordonatorii locali ai programelor anuale sunt primarii. Dar pentru a fi parte din acest program, asociaţiile de locatari trebuie să ceară acest lucru autorităţilor. „Coordonatorii locali, pe baza solicitărilor formulate, prioritizează lista în funcţie de criteriile de selecţie, centralizează datele şi până la 1 mai a anului în curs o transmit Consiliilor Judeţene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti“, a amintit MDLPL.

După ce asociaţia respectivă de locatari a făcut solicitarea de includere în program către coordonatorii locali, derularea programului de acţiuni privind reabilitarea termică a clădirilor cuprinde cinci etape de intervenţie. Mai întâi se face auditul energetic al clădirilor, urmează prima etapă a proiectării, ce presupune elaborarea studiului de fezabilitate pe baza măsurilor specificate în auditul energetic, după care se intră în etapa următoare, adică se eliberează proiectul tehnic şi detaliile de execuţie. La final urmează obţinerea autorizaţiei de construire, precum şi executarea şi recepţia lucrărilor de reabilitare termică. Auditul energetic, studiul de fezabilitate şi proiectarea lucrărilor de reabilitare sunt finanţate în cea mai mare parte din alocaţii de la bugetul de stat. „Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor se asigură astfel: 34% din alocaţii de la bugetul de stat, 33% alocaţii de la bugetele locale, şi 33% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari“, aminteşte MDLPL, adăugând că, în 2008, 145 de blocuri se află în execuţie pentru reabilitare termică, suma alocată pentru acest an pentru program fiind de 25.000.000 de lei. În funcţie de starea tehnică a clădirii şi de situaţia materială a proprietarilor, autorităţile pot hotărî chiar şi preluarea finanţării cheltuielilor ce revin în sarcina asociaţiilor de proprietari.

Măsurile care se iau în principal la reabilitarea termică a unui bloc sunt: termoizolarea pereţilor exteriori, termoizolarea planşeului peste subsol, transformarea terasei în şarpantă, contorizarea utilităţilor termice, termoizolarea conductelor şi înlocuirea armăturilor cu pierderi. Potrivit recensământului din 2002, în România sunt 84.000 de blocuri.

Cine e de vină

Parlamentul ar fi vinovat pentru puţinele blocuri reabilitate termic. „Parlamentul a refuzat îmbunătăţirile Legii reabilitării, care ar fi eficientizat programul“, ne-a spus Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari-Habitat. Îmbunătăţirile ar fi scutit mult timp, bani şi exista şi o transparenţă mai mare, care ar fi folosit asociaţiilor de locatari. „Ce rost are să se facă audit şi proiect tehnic pentru fiecare bloc, când majoritatea clădirilor sunt tip. Dacă costurile unui bloc ar fi fost postate pe site, asociaţiile de locatari ar fi avut idee de costuri, nu s-ar mai fi speriat, iar primăriile ar fi putut să îşi facă bugetul pentru reabilitare pe mai mulţi ani“, a concluzionat Mihai Mereuţă.

Primele blocuri reabilitate termic

Cele 14 blocuri reabilitate termic sunt din Piatra Neamţ (2 blocuri), Târgovişte (un bloc), Târgu-Mureş (un bloc), Miercurea-Ciuc (un bloc), Bucureşti - sector 6 (un bloc), Buzău (un bloc), Medgidia (un bloc), Moldova Nouă (trei blocuri), Ploieşti (un bloc) şi Topoloveni (două blocuri).