In lipsa dezvoltarii infrastructurii, nordul Capitalei s-ar putea bloca in urmatorii doi ani. In prezent, aici lucreaza circa 100.000 de bucuresteni. Nordul Capitalei se sufoca zilnic sub avalansa de angajati care lucreaza in zecile de spatii de birouri construite in aceasta zona - infrastructura rutiera este neputincioasa in fata valurilor de masini care petrec minute in sir la iesirile spre centru, in timp ce metrourile si tramvaiele circula pline-ochi.
Potrivit expertilor companiei Eurisko, circa 60a dintre cele 41 de cladiri de birouri din Bucuresti se afla in nord. „Putem estima ca, in aceasta zona, unde sunt concentrati aproximativ 600.000 de metri patrati de spatii de birouri, lucreaza circa 100.000 de angajati. Daca, potrivit standardelor, fiecare angajat dispune, in medie, de circa 10-12 metri patrati si unele companii lucreaza in doua sau trei schimburi, calculul este corect”, a afirmat Radu Lucianu, seful Departamentului comercial de la compania Eurisko.
Arhitectii spun ca, initial, spatiile de birouri ar fi trebuit sa ia locul zonelor industriale, cum ar fi, de exemplu, zona Progresului sau Republica, iar fabricile ar fi trebuit sa fie relocate. Aceasta prevedere este cuprinsa in Planul Urbanistic General (PUG), aprobat de Primaria Capitalei in decembrie 2000.
Primarul Capitalei, Adriean Videanu, da din umeri si recunoaste ca investitorii le-au luat-o cu mult inainte autoritatilor. „Nu am reusit, din pacate, sa tinem pasul nici prin dezvoltarea infrastructurii, nici prin luarea masurilor de siguranta pentru aplicarea regulamentelor”, a declarat edilul-sef.
Go nord!
Dezvoltatorii au fost de la inceput atrasi de zona de nord a Bucurestiului, in mare parte si datorita proximitatii aeroportului. „Un motiv important a fost pretul foarte mic si spatiile largi pe care se putea construi, dar si apropierea de aeroport si de centru in acelasi timp”, explica Anda Marian, manager multifamily and international safe la compania de consultanta Coldwell Banker. In plus, nordul era singura zona in care nu se construisera cartiere de locuinte.
„Daca privim harta Bucurestiului, vedem ca de la sud, vest si est, orasul este inconjurat de o centura rezidentiala serioasa, de pana la 6-7 kilometri grosime. Nordul era singura zona ferita, cu multe spatii verzi, deci foarte atractiv pentru dezvoltatori”, e de parere Nicolae Calinoiu, CEO parcului de birouri din cadrul Proiectului Baneasa Investments.
In asteptarea fondurilor
Dezvoltarea haotica deja incepe sa cauzeze probleme. „Un exemplu de dezorganizare este Pipera, unde canalizarea, infrastructura rutiera, alaturi de constructiile realizate dupa ureche, fara locuri de parcare, creeaza deja probleme locatarilor. Daca esti acolo fara masina, nu ai nicio sansa”, afirma Anda Marian. Potrivit acesteia, unii investitori au inceput sa se asocieze pentru a putea crea o retea de infrastructura mai solida.
Speranta dezvoltatorilor din nord este dezvoltarea infrastructurii, care sta in mainile primariilor si a Ministerului Transporturilor, care deja au ridicat doua pasaje in zona Baneasa. „In momentul in care se va realiza pasajul din zona Academiei de Politie, DN 1 va fi fluidizat. La aceasta va contribui si podul de la trecerea cu calea ferata”, spune Nicolae Calinoiu. O serie de proiecte imobiliare depind de autostrada, accesul spre Stefanesti, Tunari sau alte comune fiind, in prezent, destul de dificil.
Pe masura ce cladirile aflate in constructie vor fi finalizate, accesul in zona va fi din ce in ce mai dificil - numai in parcul de afaceri Baneasa vor lucra, pana in 2014, circa 20.000 de oameni. Daca proiectele de infrastructura nu vor evolua, nordul ar putea sa se blocheze in urmatorii doi ani, dupa ce vor fi finalizate cladirile aflate acum in faza de proiect, avertizeaza consultantii imobiliari.
Pentru evitarea unor blocaje, expertii agentiei de consultanta DTZ Echinox recomanda constructia unor spatii de birouri in estul si vestul orasului. Printre cele mai importante companii care au sedii in nordul Bucurestiului se numara Arctic, Automobile Bavaria, Adevarul Holding, Banca Raiffeisen, Gecad, Gfk, HP, Kraft, Orange, Porsche Romania, Renault, Ringier, Terapia Rambaxy si Vodafone.
VARIANTA
Capitalele estice au construit parcuri de business
„Polarizarea nu este un lucru rau, daca se face in mod organizat”, spun specialistii. Exemple sunt Londra, New York si chiar Parisul, care au zone speciale de imobile pentru birouri.
Acestea s-au dezvoltat insa in afara centrelor istorice, evitand mutilarea acestora, si s-au construit avand la baza o infrastructura solida. Chiar daca nu exista o astfel de zona in celelalte capitale din fostul bloc comunist, autoritatile de aici au gasit alte metode pentru evitarea aglomeratiilor - ei au creat posibilitatea dezvoltarii unor parcuri de afaceri spatioase, in diferite colturi ale oraselor respective.
REGULI NERESPECTATE
PUG-ul, un document formal
Zona de nord si nord-est trebuia, initial, sa fie o perdea intre oras si vantul si praful care vin din aceasta directie, motiv pentru care PUG-ul prevedea pastrarea acestei regiuni cu paduri. Sub diverse pretexte, reprezentantii primariei nu au tinut cont de acest document, astfel ca dezvoltarea orasului s-a facut, la fel ca in perioada comunista, prin inlocuire, nu prin intretinere.
HARTA CLADIRILOR DE BIROURI
Bulina negra - Imobile existente
1. Victoria Park
2. Dorobanti Office Building
3. Baneasa Center
4. S-Park
5. Bucharest Business Park
6. World Trade Center
7. UPC Building
8. Oracle Tower
9. Novo Park
10. Iride Business Park
11. Conect I·II
12. North Center
13. Dorobanti 239
14. Vodafone Pipera
15. Construdava 1
Bulina rosie: Imobile in constructie
1. Baneasa Business&Technology Park
2. Bucharest Tower Center
3. Lamda Office Building
4. City Gate
5. Caramfil Business Centre
6. Floreasca Business Park
7. Floreasca City Centre
8. Lakeview Business Centre
9. Novo Park
10. Bob Tower
11. Media Galaxy Office Building
12. Conect III·IV
13. Iride Business Park
14. Swan Office Park
15. Nord City Tower
16. Twin Towers Barba Center
17. Square One
18. Cubic Centre
Sursa: Agentia DTZ Echinox
Teodora Trandafir |
