 Oficialii Inspectoratului de Stat în Construcţii susţin că există interese pentru păstrarea portiţelor legale privind derogările pentru înălţimea clădirilor.
Reprezentanţii pieţei construcţiilor nu sînt de acord cu noul Cod al amenajării teritoriului, al urbanismului şi al construcţiilor propus de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Pe de altă parte, ISC susţine că asociaţiile din domeniul construcţiilor au fost consultate în privinţa noului Cod al construcţiilor, multe dintre propunerile acestora fiind preluate în proiectul de act normativ.
„Nu sîntem împotriva codului, sîntem conştienţi că este necesar un nou Cod al construcţiilor, dar unul care să rezolve problemele din construcţii cu care ne confruntăm, nu unul care să creeze probleme cum este cel elaborat de către ISC“, a spus Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.
Oficialii ISC spun că jucătorii de pe piaţa construcţiilor vor să păstreze haosul actual care este cauzat, în primul rînd, de posibilităţile de derogare de la documentaţiile de urbanism aprobate conform dispoziţiilor legale prin PUZ şi PUD.
„De semnătura celor care aprobă asemenea derogări se leagă posibilitatea construirii, de exemplu, a unui imobil cu 17 etaje, în loc de nouă etaje, pe acelaşi teren, fără a avea în vedere faptul că infrastructura existentă nu permite preluarea unei sarcini atît de exagerate“, informează ISC.
În cazul înălţimii imobilului trebuie să se ţină cont de valoarea admisă prin Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT). În cazul în care se solicită modificarea CUT sau a retragerii la aliniament, este nevoie de un Plan Urbanistic Zonal, care costă chiar şi zeci de mii de euro.
Jucătorii implicaţi în piaţa construcţiilor spun că nu ISC trebuia să elaboreze noul Cod al construcţiilor, întrucît ISC este o instituţie cu atribuţii de control. „Cum ar fi ca şi Codul fiscal să fie făcut de către ANAF, care este o autoritate de control? Ar fi contrar legii“, a spus Adriana Tănăsescu, secretar general al Ordinului Arhitecţilor din România.
O problemă sesizată de către Adriana Tănăsescu este cea a articolului 147 din noul Cod al construcţiilor, care va permite amenajarea în parcuri naţionale, rezervaţii, monumente, în ansambluri arheologice şi istorice a caselor de vacanţă. Cei de la ISC susţin că, potrivit reglementărilor propuse în proiectul de lege, nu reiese că s-ar putea construi case de vacanţă în rezervaţii naturale sau în situri arheologice.
O altă problemă ridicată este cea de la articolul 182 din noul Cod al construcţiilor, care spune că „pot fi declarate de utilitate publică lucrările privind construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
Autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se află construcţiile va aplica prevederile legale privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată a statului şi valorificate în condiţiile legii. „Este incredibil. Cum să expropriezi din moment ce este proprietate publică? Exproprierea se face numai în cazul proprietăţilor private“, consideră Tănăsescu.
„Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor arată că nu cunosc dispoziţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scopul reglementării fiind acela de a nu fi lăsate nefinalizate construcţii ce pot pune în pericol viaţa oamenilor“, spun oficialii ISC.
Nicu Stan | 
