Mai mulţi arhitecţi îi acuză pe primarii Capitalei, pe consilierii locali şi pe urbanişti că aprobă ilegal proiecte care aglomerează şi mutilează oraşul.

Blocuri-turn cu zeci de etaje, în cartiere cu case de maximum un etaj, clădiri de patrimoniu demolate pe şest de proprietari, doar pentru că valoarea terenurilor de sub ele e mai mare decât valoarea istorică. Planuri de urbanism care încalcă flagrant prevederile generale urbanistice ale oraşului, aprobate de primari şi de consilierii municipali, retrocedarea unor suprafeţe mari din parcuri, pe care noii proprietari se grăbesc să le betoneze. Toate stau la baza unui raport făcut public ieri de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, în încercarea de a explica de ce arată Bucureştiul ca o sorcovă de beton şi sticlă în care praful şi poluarea au luat locul spaţiilor verzi.

Raportul conţine fotografii şi cazuri ce ilustrează dezastrul urbanistic din Capitală, toate fiind de fapt culese din presa care le-a semnalat de-a lungul ultimilor ani. Autorii raportului arată că legislaţia în domeniul construcţiilor e deficitară, dar şi că autorităţile o încalcă cu bună-ştiinţă, fiind sensibile la diverse influenţe private. Dacă Asociaţ ia Salvaţi Bucureştiul îndeamnă bucureştenii la atitudine pentru schimbarea lucrurilor, Primăria Capitalei gă- seşte că datele din raport sunt incorecte şi răspunde într-un stil halucinant: spaţiul verde aferent fiecărui locuitor din Bucureşti nu e aşa de mic pe cât se spune. În sprijinul acestor afirmaţii, primăria ia în calcul vegetaţia din cimitire şi din Grădina Zoo.

Cum să construieşti cum vrea muşchiul tău

„Dacă proprietarul doreşte să construiască mai înalt şi mai dens decât prevede PUG (Planul Urbanistic General), se adresează unui urbanist, care realizează un PUZ al parcelei, schimbând indicatorii PUG (procentul de ocupare al terenului - POT, coeficientul de utilizare a terenului - CUT, înălţimea maximă - Hmax). Există o reţea de influenţă între urbaniştii autori de PUZ-uri «de succes» şi membri ai Comisiei Tehnice a CGMB, care face ca respectivul PUZ să primească aviz favorabil de la comisia tehnică. PUZ-ul este votat în continuare de CGMB, după care proprietarul ia avizul de construcţie de la primăria de sector.“ Aşa explică autorii raportului reţeta de succes a construirii unui turn în mijlocul unei zone de vile. Moda PUZ-urilor care contrazic PUG-ul este apanaj românesc, spun autorii, care susţin că în străinătate numai autorităţile au voie să genereze PUZ-uri, iar acestea sunt amplu dezbătute de comunitate.

Deşi la prezentarea raportului s-au asociat şi arhitecţii Vera Marin şi Gabriel Pascariu, reprezentând Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“ şi Ordinul Arhitecţilor Bucureşti, cei doi au comentat palid faptul că arhitecţii - membri ai Ordinului - sunt de fapt autorii multora dintre proiectele incriminate în raport. Acelaşi document găseşte că vinovaţi de dezastrul urbanistic sunt: primarii de sector, primarul şi consiliul general, Comisia Tehnică de Urbanism, care este condusă în prezent de fostul preşedinte al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti.

Demolări nocturne

Acelaşi raport dă o serie de informaţii cu caracter de zvon despre intenţiile de demolare a unor case trecute pe lista monumentelor istorice, de pe străzi celebre din Bucureşti - Lahovari, Eminescu, Dorobanţi, Traian - în locul cărora proprietarii ar dori construcţii de mai multe zeci de etaje. Exemplele sunt ilustrate de cazul unui imobil din strada Visarion, nr. 8, colţ cu Lascăr Catargiu, din sectorul 1, care, într-o noapte, după câteva incendieri, a rămas fără acoperiş, deşi proprietarul nu deţine autorizaţie de demolare.

CU MAŞINA LA BIROU

Traficul, bomboana de pe colivă

Construirea unor clădiri înalte în mijlocul oraşului are repercusiuni directe asupra traficului, deoarece majoritatea adăpostesc birouri şi aduc în centru mii de autoturisme zilnic. Un exemplu dat de raport este clădirea care se construieşte lângă Catedrala „Sf. Iosif“. „Aproximativ 500 de maşini vor ieşi la aproape aceeaşi oră din parkingul Cathedral Plaza pe strada General Berthelot, cu un singur sens. Spaţiul total pe care 500 de maşini îl ocupă pe o stradă cu un singur sens este de 3,5 kilometri, cât distanţa până la Piaţa Presei Libere. Ei propun ca alternative transportul în comun sau cu bicicleta, însă recunosc că nici una dintre variante nu e viabilă în Bucureşti momentan.

MULŢI ŞI BLOCAŢI

Cu 2 km/oră spre Europa

> viteza medie de deplasare în centrul Bucureştiului a scăzut de la 15 km/oră în 2000 la sub 10 km/oră în 2006, iar la orele de vârf la 2 km/oră;

> pierderile economice anuale provocate de blocajele în trafic se ridică la 180 de milioane de euro;

> timpul mediu de sosire a ambulanţei la cazuri a ajuns de la 12 minute în 2002 la 35 de minute în 2006;

> Bucureştiul are o densitate de 9.009 locuitori/km pătrat, comparativ cu Berlinul - 3.905, Viena - 3.850 şi Budapesta - 3.674. Confortul social scade la densităţi mai mari de 3.500 de locuitori/km2.

Dollores Benezic